
România este situată în sud - estul Europei între 43o 37' 07'' şi 48o 15' 06'' latitudine nord şi 20o 15' 44'' şi 29o 41' 24'' longitudine est, fiind întinsă pe aproximativ 480 km de la nord la sud şi respectiv 640 km de la est la vest.Ţara are o întindere de 237,750 km2 şi O populatie de 21.680.974 la recensamantul din 2003 din care 89,5% români, 6,6% maghiari, rromi 2,5%; o mică parte a populaţiei aparţine naţionalităţilor minoritare, cum ar fi germani, slovaci, turci, ruşi, bulgari, croaţi, tătari, cehi, greci, evrei, americani, polonezi şi albanezi. Munţii Carpaţi se află în centrul ţării, fiind mărginiţi de dealuri, podişuri şi câmpii. Pădurile acoperă 28% din suprafaţa ţării, iar fauna este una dintre cele mai bogate din Europa, cu lupi, urşi, cerbi, râşi şi capre negre. Dunărea formează graniţa sudică a ţării, alcătuind, înainte de a se revărsa în Marea Neagră, Delta, un paradis al nenumăratelor păsări indigene sau migratoare.Ţările vecine cu România sunt Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina.
Clima. Oraşe importante şi populatia
Clima este temperat-continentală, caracteristică Europei Centrale (veri foarte călduroase şi ierni grele, ninsori abundente, în special în zonele muntoase). Regiunile cele mai calde sunt cele sudice.
Media precipitatiilor anuale este de 677 mm, cu un nivel mai înalt în zonele muntoase (100 - 1,400) şi mai scazut în podişurile sub 400 m.
Media temperaturilor anuale în diferitele zone ale ţării variază conform tabelului de mai jos
|
Vara |
Iarna |
Temperatura medie |
|
|
Tărmul Mării Negre |
20.0 °C |
2.4 °C |
11.2 °C |
|
Bucureşti |
21.8 °C |
0.6 °C |
11.2 °C |
|
Cluj-Napoca |
18.2 °C |
-2.6 °C |
7.8 °C |
|
Predeal |
14.5 °C |
-4.5 °C |
5.0 °C |
|
Delta Dunării |
20.8 °C |
2.3 °C |
11.5 °C |
|
Timişoara |
21.2 °C |
0.0 °C |
10.6 °C |
Cele mai importante oraşe
Bucuresti 1.926.334
Constanta 312.010
Timisoara 308.765
Iasi 303.714
Cluj Napoca 297.014
Brasov 285.712
Sibiu 156.261
Tg. Mures 151.379
Suceava 108.735
Limba. Religia
Limba limba oficială este româna, de origine latină. De asemenea sunt vorbite engleza, franceza şi germana.
Religia. Majoritatea românilor sunt creştini, în proportie de peste 90%. Există şi comunităti armene, musulmane şi iudaice. Libertatea religioasă este garantată prin Constituţia României.
Populatia este de 21.680.974
Religiile in Romania
Ortodoxa 18.817.975
Romano-catolica 1.026.429
Reformata 701.077
Penticostala 324.462
Greco-catolica 191.556
Baptista 126.693
Adventista de ziua a saptea 93.670
Musulmana 67.257
Unitariana 66.944
Crestina dupa evenghelia 44.476
Mozaica 6.057
Altele 214.378
Sistemul politic şi administratia publică
Conform Constitutiei adoptate în 1991, România este republică cu două Camere. Preşedintele ţării, deputaţii şi senatorii sunt aleşi din patru în patru ani prin vot general şi secret. în România există mai multe partide politice din multele partide înregistrate, numai câteva, mai importante, sunt reprezentate în parlament. De asemenea sunt înregistrate şi partidele minorităţilor etnice. Drepturile democratice şi libertatea sunt garantate prin Constitutie.
Stema ţării are ca element central vulturul auriu cu o cruce în cioc. după tradiţie, acest vultur apare pe stema judetului Argeş, a oraşelor Piteşti şi Curtea de Argeş. Stema reprezintă "Cuibul Basarabilor", casa domnească în jurul căreia a fost întemeiată Ţara Românească, provincie care a determinat destinul istoric al României. Vulturul, simbol al latinităţii şi pasăre heraldică de prim rang, simbolizează curajul, hotărârea, aspiraţia către înalt, putere şi grandoare. Poate fi văzut şi pe emblema Transilvaniei. Scutul albastru, pe care acesta este imprimat, este un simbol al cerului. Vulturul ţine în ghearele sale insigna suveranitţtii un sceptru şi o sabie; sabia aminteşte de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare (1456 - 1504), numit şi "Atletul lui Hristos", iar sceptrul îl evocă pe Mihai Viteazul (1593 - 1601), cel dintâi domnitor care a unit Ţările Române. Pe pieptul vulturului se află un blazon pătrat alături de simbolurile provinciilor istorice ale României (Muntenia, Moldova, Transilvania, Banat şi Crişana) şi doi delfini care amintesc de ţărmul Mării Negre. în primul pătrat apare din nou emblema Munteniei pe fond albastru - un vultur ţinînd în cioc o cruce, aceasta fiind însoţită de un soare auriu şi o lună aurie. în pătratul al doilea se află emblema Moldovei un samur cu cap de bour, un trandafir şi o semilună. Al treilea pătrat reprezintă emblema tradiţională a Banatului şi Olteniei - peste valuri, un pod auriu cu două deschideri aurite (simbolizînd podul lui Traian peste Dunăre), peste care trece un leu, ţinând o sabie în laba dreaptă. Ultimul pătrat prezintă emblema Transilvaniei cu Maramureşul şi Crişana - un scut, cu un samur-vultur cu cioc auriu, un soare auriu şi o semilună argintie. La baza acestuia apar şapte turnuri crenelate. Apar şi câmpiile aferente Mării Negre, alături de doi delfini cu capetele în jos.
Steagul României este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance albastru, galben şi roşu (albastru de cobalt, galbenul - crom şi roşul - purpuriu). Nu a cunoscut schimbări majore de-a lungul vremii. Numai distribuţia culorilor (în ceea ce priveşte proporţia şi poziţia) a fost modificată într-o oarecare măsură, devenind egală după Revoluţia din 1848 când, sub influenţa spiritului revoluţionar francez, multe state din Europa au adoptat tricolorul. Sigilografia atestă, că, în anumite momente istorice, steagul României avea culorile poziţionate orizontal, roşul fiind în partea de sus, galbenul la mijloc şi albastrul jos. De asemenea, proporţia culorilor nu era cea de astăzi (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori, atât de îndrăgite de români, pot fi observate pe steagurile din vremea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. în plus, cercetări recente indică faptul că acestea au existat încă de pe vremea dacilor, fiind prezente pe Columna lui Traian de la Roma.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie, zi în care a luat fiinţă statul naţional unitar, în anul 1918. Teritoriul României este împărtit în 40 de judeţe, administrate de către un prefect. Municipiile, oraşele, comunele şi satele sunt subordonate administraţiei din Bucureşti; capitala are administraţie independentă, similară celei din judeţe.