Bancuri de nisip

Bancurile de nisip

Bancurile de nisip reprezintăo particularitate a configuraţiei Deltei Dunării. Acestea au luat fiinţăprin aluviuni depozitate, de-a lungul timpului, de apa fluviului sau de cea a mării; în primul caz poartănumele de bancuri fluviatile, iar în al doilea, de bancuri maritime. Originea lor poate fi căutatăşi în porţiuni de câmpie rămase printre ape. Dar oricare ar fi originea acestora, ele conferăpeisajului Deltei Dunării un caracter special, cu o vegetaţie specifică.

· Letea este cel mai mare banc de nisip maritim din Delta Dunării, cu o lungime de 20 km şi o lăţime de maxim 15 km, acoperind o suprafaţăde 17.000 ha şi având o înălţime maximăde 13 m. Are forma unui triunghi isoscel cu vârful la Periprava şi baza în apropierea braţului Sulina. Solul constădin nisip adunat în dune care uneori depăşesc înălţimea de 3 m; sunt populate de broaşte ţestoase, şopârle verzi şi galbene; aici trăiesc de asemenea 1800 specii de insecte, printre care musca mare (Satauos gigas), 11 specii care nu au denumire în literatura de specialitate şi o specie de fluturi de noapte (Rhyaparioides metelkana), care a dispărut din Europa. Lângăsatul Letea existăpădurea cu acelaşi nume, recunoscutăca monument al naturii.

· Caraorman este tot un banc de nisip maritim situat la sud de braţul Sulina, tot în formăde triunghi isoscel, cu vârful la Crişan şi baza lângăbraţul Sf. Gheorghe. Are o lungime de 18 km, o lăţime maximăde 8 km şi 6,7 m metri înălţime maximă, acoperind o suprafaţăde 7.000 ha. Solul nisipos se prezintăsub forma unor dune nesfârşite, care pot ajunge pânăla 7 m înălţime, având aspectul unui adevărat deşert.

în partea de vest a bancului se aflăpădurea Caraorman, monument al naturii.

· Sărăturile, banc de nisip maritim, situat la nord de satul Sf. Gheorghe, cu o lungime de 9 km, o lăţime de maxim 10 km şi o înălţime de 4 m, întins pe o suprafaţăde 7.500 ha, reprezintă, conform unor autori, fosta insulăPeuce menţionatăde geograful antic Strabon. Pământul este nisipos, cu dune de 2 m înălţime şi o vegetaţie săracăalcătuitădin plante halofite (adaptate la mlaştină) şi xerofite (adaptate la secetă). Când nisipul este încins, apare Fata Morgana, ca în deşert.

· Chilia este un banc de nisip situat la nord de localitatea cu acelaşi nume; are o lungime de 15 km, o lăţime de 5 km şi 6 m înălţime, acoperind o suprafaţăde 5.500 ha; este de fapt ceea ce a mai rămas dintr-o câmpie care astăzi e înconjuratăde ape.

· Stipoc este o porţiune de pământ predeltaic format din aluviunile fluviului. Bancul de nisip prelungit se întinde între localitatea Pardina (braţul Chilia) şi sudul bancului de nisip Chilia. Are 30 km lungime, lăţimea maximăde 2,5 km şi înălţimea maximăde 3 m, ocupând o suprafaţăde 3.500 ha.

· Crasnicol este un banc de nisip maritim aflat la sud de localitatea Sf. Gheorghe (18 m lungime); ca şi alte bancuri mari, se întinde pe o suprafaţăde 3.500 ha. Bancurile de nisip seamănăfoarte mult cu mlaştinile, deoarece pământul poate creşte sau se poate retrage peste noapte. Aceastăzonăeste predilectăpentru păsări călătoare sau în trecere.