Relatia om natura

Relaţia om - natură

De-a lungul timpului, resursele naturale şi ecosistemele Deltei Dunării au fost grav afectate de neglijenţa şi intervenţia distructivăa oamenilor, fie căera vorba de construirea unor canale noi pentru navigaţie, de poluarea Dunării cu ape reziduale, pesticide şi substanţe otrăvitoare, deşeuri industriale, reducerea zonelor inundabile (care erau crescătorii naturale de peşti) prin baraje, fie de exploatarea iraţionalăa resurselor Dunării prin agricultură, pescuit, vânătoare, turism, cultivarea stufului şi defrişarea acestuia, extragerea nisipului, care s-au făcut simţite în anii 1960 -1980.

Măsuri de protecţie a faunei şi florei din Delta Dunării, concretizate prin rezervaţia de faunăRoşca - Buhaiova, pădurile Letea şi Caraorman, au fost luate în anii ‘40. Pânăsăfie înfiinţatăComisia de Monumente Naturale a Academiei Române, în 1956, erau deja 5 rezervaţii, ce cuprindeau 40.000 ha, dintre care trei ornitologice şi douăpentru păduri.

în anii ‘90, a fost înfiinţatăRezervaţia Biosferei Deltei Dunării. Rezervaţia acoperăDelta şi complexul lacustru Razim - Sinoe. Rolul ei este de a păstra diversitatea geneticăa florei şi faunei din Delta Dunării, pentru a păstra condiţii de viaţăadecvate şi un regim sutenabil de utilizare a diferitelor specii şi ecosisteme. Rezervaţia este alcătuitădin 18 arii protejate, ce înglobează506.000 ha, în care activităţi economice ca silvicultura, agricultura, tăierea stufului, piscicultura, vânatul, turismul sunt permise restrictiv pentru a nu dăuna procesului de regenerare ecologicăşi planurilor de dezvoltare. O administrare ecologicăadecvatăa Deltei ca rezervaţie a biosferei este susţinutăfinanciar de către Guvernul României, UNESCO, Uniunea Mondialăpentru Conservarea Naturii (IUCN), Banca Europeanăde Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială.