Arnota

Mînăstirea Arnota

Este situatălângăsatul Costeşti din judeţul Vâlcea, pe locul unei foste biserici. A fost înălţatăde domnitorul Matei Basarab (1632-1654), între 1633-1636. Aceastămînăstire de călugări poartăhramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Legenda spune cădomnitorul Matei Basarab a construit aceastămînăstire deoarece, într-un moment de cumpănă, fiind urmărit de turci, s-a adăpostit în acest loc.

Biserica are un plan trilobat cu abside, un pridvor deschis şi coloane de piatră. Frescele, între care se aflăşi portretul întemeietorului său, au fost realizate de pictorul Stroe din Târgovişte în 1644.

în pronaos se aflămormântul cancelarului Danciu (tatăl lui Matei Basarab) şi al lui Matei Basarab, al cărui trup a fost mutat de la Târgovişte, unde fusese îngropat iniţial.

Biserica a fost renovatăîntre 1705-1706 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care i-a adăugat un pridvor cu clopotniţă, înlocuind catapeteasma şi uşa principalăgravatăîn lemn de castan. Tot acesta s-a îngrijit ca pictura săfie refăcută, dar cu atenţie, pentru a nu se strica straturile anterioare.

între anii 1825-1856, sub comanda lui Barbu Ştirbei, biserica a fost renovată, pictată, iar chiliile au fost dărâmate şi reconstruite din cărămidă.

Modificări importante au fost efectuate şi în 1907, 1935 şi 1954 - 1958, când clădirile au fost consolidate şi dotate cu canalizare şi încălzire centrală.

Mînăstirea Arnota este unul din cele mai importante monumente istorice şi religioase din România. Ea poartăamprenta domnitorilor valahi Matei Basarab, fondatorul ei, şi Constantin Brâncoveanu, care a refăcut şi îmbogăţit arhitectura şi pictura acesteia. Cele douăfiguri istorice au multe în comun, deoarece pe perioada domniilor lor, Muntenia s-a bucurat de stabilitate şi prosperitate. Amândoi au încurajat dezvoltarea culturii pe toate planurile, inclusiv fondarea multor edificii religioase şi culturale, care, din fericire, s-au păstrat pânăîn ziua de azi.