Cozia
Home > Locuri > Manastirile din Muntenia si sudul Bucovinei > Manastiri din Muntenia si Oltenia > Cozia
Cozia
Mînăstirea Cozia
Mînăstirea Cozia, întreţinutăde 30 de călugări, este situatăla 20 km de Râmnicu Vâlcea, în vecinătatea staţiunii climaterice Călimăneşti - Căciulata, pe malul drept al râului Olt.
Numităşi "Nucet", deoarece în trecut aceasta era înconjuratăde nuci, mînăstirea este un exemplu de arhitecturămunteanăîn stil bizantin, bine conservată, şi cu o arhitecturătipică- fâşii alternative de cărămidăşi piatrăşi stâlpi canelaţi şi falşi.
Biserica "Sfânta Treime" a Mînăstirii Cozia a fost întemeiatăîn 1388 de Mircea cel Bătrân (bunicul lui Vlad Ţepeş). De plan trilobat, biserica a fost armonios şi bogat decoratăde meşteri constructori din Moravia. în pronaos se mai păstreazăîncăfragmente din pictura monasticăbizantinăoriginalăefectuatăîntre 1390-1391, în vreme ce restul picturilor murale sunt rezultatul renovării din 1719. Biserica a fost reparatăîn 1517 de către Neagoe Basarab, iar fântâna, ce existăîncăîi poartănumele şi a fost realizatătot în vremea aceea. în 1707, domnitorul Constantin Brâncoveanu a adăugat bisericii un portic, în stilul ce-i poartănumele, precum şi chiliile şi baptisteriul din faţa bisericii. în naos se aflăpicturile votive ale lui Mircea cel Bătrân şi ale fiului său, Mihail. Domnitorul Munteniei este pictat ca un cruciat, deoarece a luptat în numele creştinismului împotriva musulmanilor, alături de nobili cu cavaleri din Occident. Pânăla urmă, Mircea cel Bătrân a fost nevoit săaccepte suzeranitatea turcă, dupăînfrângerea cruciaţilor de la Nicopole din 1396; trupul lui Mircea cel Batrân este înmormântat în biserică.
De asemenea, se poate vedea şi mormântul Maicii Teofana, mama lui Mihai Viteazul, al cărui nume este legat de unirea celor trei principate române în 1601.
Catapeteasma originalăa fost distrusăde un incendiu, dar refăcutăîn stucaturăîn 1794.
Crucea din vârful clopotniţei dateazăde pe vremea lui Mircea cel Bătrân, iar candelabrele sunt un dar din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Clădirile mînăstirii au fost renovate de domnitorii Grigore Bibescu şi Barbu Ştirbei în anii 1850 - 1856; în acelaşi timp au fost construite douăpavilioane, dintre care unul era reşedinţădomneascăde varăce s-a păstrat pânăîn ziua de azi.
Construcţiile de la Cozia cuprind şi douăcapele cu picturi murale originale datând din secolele XVI şi XVIII, cu douăclopote realizate în 1395 şi respectiv în 1413. Bolniţa a fost construităîn 1543, iar chiliile în 1388, fiind renovate în secolul XIX.
Aşezarea monasticăa fost complet restauratăşi modernizatăîntre 1958 - 1980, când biserica a fost acoperităcu un acoperiş din tablăde cupru, iar chiliile şi cele douăcapele au fost consolidate, introducându-se încălzire centrală.
Muzeul mînăstirii găzduieşte o colecţie valoroasăde icoane vechi, obiecte monastice, monede şi cărţi vechi, printre care "Epitaful" (1396), "Evanghelia"(1644), tipărităde episcopul Varlaam (autorul "Cărţii româneşti de învăţătură" (1643), unul dintre primele modele de limbăromânăliterară) şi "Cartea de Psalmi în Versuri"(1673), scrisăde Dosoftei (un strălucit învăţat, traducător şi poet, care a promovat şi limba românăca limbăde biserică). Mînăstirea Cozia a fost un centru medieval cultural important, unde călugării învăţaţi şi discipolii acestora tipăreau, traduceau şi interpretau cărţi religioase scrise în limba slavonă, făcându-le accesibile românilor. Tot în spiritul acestei tradiţii este de menţionat şi poetul român Grigore Alexandrescu, care a scris la Mînăstirea Cozia una din cele mai cunoscute poezii studiate în şcoală, "Umbra lui Mircea la Cozia".