Moldovita

Mînăstirea Moldoviţa.

Prima mînăstire ridicatăîn acelaşi loc a fost aceea construităde Alexandru cel Bun (1400 - 1432) între anii 1402 - 1410. Aceasta însăs-a prăbuşit la începutul secolului al XVI - lea, din cauza ploilor abundente şi a alunecărilor de teren. Ruinele ei pot fi văzute şi astăzi.

Mînăstirea Moldoviţa, aşa cum aratăea astăzi, dateazădin anul 1532, iar construcţia ei se datoreazădomnitorului Petru Rareş (1532 - 1546). Ca şi Suceviţa, aceasta are aspectul unei cetăţi, cu turnuri semeţe şi ziduri groase de 6 m înălţime şi 1,2 m lăţime.

Respectând tradiţia arhitectonicăstabilităde Ştefan cel Mare, biserica are un plan trilobat şi pridvor deschis. Meşterii care au pictat zidurile sale interioare şi exterioare le-au decorat cu scene din viaţa cotidianăa Moldovei secolului al XVI - lea. însăcea mai interesantăpicturăeste "Asediul Constantinopolului ", de pe faţada sudică, prezentând la luptele românilor împotriva invadatorilor, în special a turcilor. Pictura îmbinăscene ale asediului Constantinopolului din anul 1453 cu altele, care înfăţişeazăo încercare similarăfăcutăde perşi în 626. Frescele îi aparţin lui Toma de la Suceava şi au fost pictate în anul 1537, când Petru Rareş nu încetase încălupta sa împotriva sultanului.

Pe un fond albastru intens, se poate vedea scena "Imnul închinat Fecioarei", compus de mitropolitul Sergiu, în semn de recunoştinţăpentru intervenţia ei divină. Mai departe se află"Arborele lui Isai", cu o mulţime de personaje, îngemănate într-un frunziş. Scena "Judecăţii de Apoi" apare de asemenea, cu imagini apocaliptice ale unor dregători purtaţi de diavol în Iad.

O altăfrescăvaloroasăeste aceea a "Vămilor Cerului", prezentăşi la mînăstirile Humor, Arbore şi Voroneţ şi inspiratădin legende populare. La vămile cerului, sufletele sunt judecate imediat dupăce şi-au dat duhul şi, înainte de a intra în rai, trec peste mai multe obstacole cu ajutorul îngerilor, fiind nevoite săplăteascăvameşilor diavoli un anume tribut. Aceasta este sursa unei vechi tradiţii româneşti prin care se arunca bani în coşciugul unei persoane decedate, în groapa unde va fi coborât sicriul sau în râurile traversate de o procesiune funerarăpe drumul spre cimitir.

în partea dreaptăa naosului se aflăo frescăcu Petru Rareş şi familia sa, în care acesta închinămînăstirea lui Isus.

Frescele de la Moldoviţa, împreunăcu cele de la Voroneţ, şi-au păstrat cel mai bine culorile, care sunt uimitor de proaspete şi vii.

Clisarniţa, cu douăcaturi şi un turn rotund, adăposteşte un muzeu bogat, cu tipărituri ce dateazădin secolele XVII şi XVIII şi obiecte de cult, printre care o Evanghelie bătutăîn argint primităîn dar de la Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei. Aceastăpiesăare nu numai o deosebităvaloare artisticăşi religioasă, dar şi una intrinsecă, pentru căfiecare paginăa cărţii a fost făcutădin pielea unui miel nenăscut, omorât împreunăcu mama sa.