Biserici catedrale-si manastiri

Biserica ortodoxa, Strei (sec. XIII) stil romanic si gotic rustic; ctitorita de boierul roman Ambrozie; valoroase fragmente de pictura murala si a naosului; pictura altarului, realizata intr-o maniera rusticizanta, prezinta autoportretul si semnatura autorului.

Biserica ortodoxa Santamaria-Orlea (sec. XIII) ctitorita de familia cnejilor romani Cânde din localitatea Rau de Mori; exemplifica trecerea de la stilul romanic la cel gotic; picturile murale si ale navei imbina stilul bizantin cu cel italian si reprezinta cel mai vechi ansamblu ortodox din Romania (1300-1330).

Capela lui Isus, Odorheiu Secuiesc (sec. XIII) stil romanic; plan cvadrilobat; capela de cimitir de mici dimensiuni (8,4 x 8,4), dar de o mare valoare istorica si arhitecturala.

Biserica Maicii Domnului, Sumuleu, Miercurea Ciuc (sec. XV) biserica si manastire in stil gotic, ridicate de calugarii franciscani; tipografie; sec. XVIII - refacuta, capata aspect arhitecural predominant baroc; faima bisericii e data de Statuia facatoare de minuni a Maicii Domnului (sculptata in lemn de tei, cu o inaltime de 2,27 m).

Biserica reformata, Turda (inc. sec. XV) cea mai veche biserica-sala (cu o singura nava) din Transilvania; stil gotic cu turn inalt de 60 m; sec. XVI - biserica era inconjurata de o incinta fortificata cu bastioane, astazi aproape disparuta; inedit este faptul ca in constructia sa s-au utilizat pietre recuperate din ruinele castrului roman (168 d.H) din oras, demolat in intregime in sec. XIX.

Biserica reformata Dej (sec. XV-XVI) stil gotic tarziu; alura exterioara austera, cu contarforti si ziduri inalte si cu un turn cu flesa ascutita, inalt de 71 m; amvon sculptat cu motive florale in relief (1752).

Biserica ortodoxa Feleac (sec. XV) bolti si portaluri gotice; ridicata cu sprijinul voievodului Stefan cel Mare al Moldovei; sec. XV-XVI - mitropolie romaneasca si manastire cu scoala de pictura; ilustreaza constiinta unitatii de neam si credinta a romanilor dintr-o parte si cealalta a arcului carpatic.

Biserica ortodoxa Sfanta Paraschiva, Rasinari (sec. XVIII) biserica tip sala cu picturi valoroase ale mesterilor zugravi Popa Grigore si Ioan Zugrav pe fatada sudica.

Biserica armeneasca, Gherla (sec. XVIII) construita de comunitatea armeneasca a orasului (emigrata din Moldova in Transilvania in sec. XVII); armenii pun bazele primului oras sistematizat din Transilvania - Gherla (Armenopolis) la inceputul sec. XVIII; stil baroc; alura dinamica, cu un turn clopotnita flancat de alte doua turnuri mai joase, putin retrase; detine trei evangheliare valoroase (sec. XIV).

Catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice "Sf Mihail", Alba Iulia (sec. XIII) stil romanic tarziu (corpul bazilical, transeptul), stil gotic (corul), stil Renastere transilvaneana (Capela Lază - 1512); sarcofage ale unor familii princiare, dintre care cele ale lui Iancu de Hunedoara si Ioan Sigismund.

Catedrala Reîntregirii, Alba Iulia (1921-1922) stil traditional romanesc; ansamblu format din biserica propriu-zisa, o incinta dreptunghiulara dominata de clopotnita, inalta de 58 m; fresce murale interioare in stil neobizantin de Costin Petrescu; in pronaos sunt pictate portretele lui Mihai Viteazul si al sotiei sale, Doamna Stanca; la 15 oct. 1922 - Ferdinand si Maria erau incoronati aici ca monarhi ai Romaniei Mari.

Catedrala ortodoxa Huedin (1931-1934) construita dupa planurile arh. Victor Smighelschi din Sibiu; mesteri moti din zona au contribuit la construirea sa Nicolae Simina (amvonul si pristolul din altar), Mihai Orlea si Iosif Cotisel; catapeteasma a fost lucrata de profesorii si elevii Scolii de Arte si meserii din Huedin; la sfintirea sa din 1934 au participat mii de moti, alaturi de poetul roman Octavian Goga.

Carta (inc. sec. XIII) situata intre Sibiu si Fagaras; unul dintre cele mai importante ansambluri manastiresti construite de calugarii cistercieni in SE Europei; stil gotic timpuriu cu reminiscente romanice; s-au conservat doar corul bisericii (transformat in 1721 in biserica evanghelica parohiala), turnul de intrare si ruinele cladirilor manastiresti; in fosta nava centrala a bisericii se afla astazi un cimitir al soldatilor germani cazuti in primul razboi mondial (Sibiu, 1916).

Ramet (sec. XIV) situata intr-un cadru pitoresc, pe valea Geoagiului din Muntii Trascaului, in apropiere de Teius; in evul mediu manastirea se afla pe domeniile care au apartinut lui Matei Corvin si lui Radu cel Mare, domn al Tarii Romanesti (1496-1508) caruia i s-au daruit de regele maghiar Vladislav II; sub altarul bisericii, ingropat la 1,6 m in pamant, se gaseste un izvor de apa potabila de la care provine hramul manastirii Izvorul Tamaduirii; fresce interioare valoroase (9 straturi de pictura) au fost restaurate in anii '80, dupa ce s-a efectuat ridicarea de la pamant a bisericii cu 2,08 m; actualmente - manastire de maici.

Prislop (sec. XVI) situata in apropierea orasului Hateg; ctitorita de domnita Zamfira, fiica lui Moise Voda, domn al Tarii Romanesti (1529-1530); fragmente de pictura murala (1759); incendiata din ordinul generalului austriac Bukow (1762) si restaurata in nenumarate randuri; desfiintata in 1959 si reinfiintata in 1976 ca manastire de maici; in cadrul manastirii functioneaza un Seminar teologic.