Calnic
Home > Locuri > Transilvania > Cetati si biserici fortificate > Calnic
Calnic
CâLNIC
Comunăa judeţului Alba, alcătuitădin trei sate, Câlnic este situatăîn partea de sud-vest a Ardealului, în Podişul Secaşelor. Localitatea numără3.026 locuitori (1995).
Săpăturile arheologice de pe teritoriul comunei au scos la ivealăurmele unei aşezări neolitice - obiecte de ceramicăpictată(bi- şi tricromă), cu motive geometrice, specificăCulturii Petreşti şi veche din mileniul 3 î.H. S-a descoperit şi ceramicăaparţinând Culturii Coţofeni, care dateazădin perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului (2.500 - 1.800 î.H.)
în satul Câlnic, menţionat documentar în 1269, se aflăuna dintre cele mai vechi cetăţi din Transilvania, construităîn jurul anului 1200 şi menţionatădocumentar în 1267 ca proprietate a conţilor Kelling. însăşi denumirea localităţii vine de la numele greavilor din familia Kelling, ce stăpâneau comuna în secolele XIII-XIV. Cercetările arheologice îl indicădrept ctitor al cetăţii pe greavul Chyl de Villa Kalnuk.
Cetatea ţărăneascăde la Câlnic este situatăpe un promontoriu înconjurat de un pârâu, într-o margine a satului. în cea de a doua jumătate a secolului al XIII-lea, când s-a construit turnul - locuinţă, s-a realizat şi o clădire dreptunghiularădestinatăslugilor, peste care, ulterior, s-a amenajat capela.
este situatăpe un promontoriu înconjurat de un pârâu, într-o margine a satului. în cea de a doua jumătate a secolului al XIII-lea, când s-a construit turnul - locuinţă, s-a realizat şi o clădire dreptunghiularădestinatăslugilor, peste care, ulterior, s-a amenajat capela.De proporţii monumentale, donjonul de la Câlnic, numit şi Turnul Siegfried, a fost construit din piatrăbrută, pe un plan patrulater (12,25 x 8,85 m). Grosimea zidurilor donjonului este de un metru. Acesta a avut iniţial 14 m înălţime, dar a fost ulterior înălţat la 20 m. Parterul-pivniţăşi primul etaj ce servea de locuinţă, au fost boltite în semicilindru, în timp ce celelalte douăetaje au fost tăvănite. Al treilea nivel, prevăzut cu metereze, era foarte scund, iar al patrulea era o camerăde locuit fortificată. Cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1962-1964, a fost descoperit un ancadrament originar de fereastră, specific goticului timpuriu, de tip bipartit, cu arcul fiecărei secţiuni trilobat. Deasupra acestuia se aflăun trifoliu cu profile traforate.
Incinta Cetăţii a fost înconjuratăcu un zid de formăaproape circulară, înalt de 7 m. Zidul este întrerupt de Turnul Porţii, orientat spre nord. Tot din motive defensive, în jurul incintei a fost amenajat un şanţ cu apălat de 3-4 m, alimentat de la pârâul din apropiere.
Turnul de Poartăeste cea de a doua atracţie a Cetăţii. Acesta are intrarea pe sub o boltăcilindricăprevăzutăcu hersă(grătar masiv ce era coborâtăfulgerător asupra asediatorilor).
este cea de a doua atracţie a . Acesta are intrarea pe sub o boltăcilindricăprevăzutăcu hersă(grătar masiv ce era coborâtăfulgerător asupra asediatorilor).După1430, ultimul descendent al greavilor, Johann Gereb de Vingard, vinde Cetatea ţăranilor saşi din Câlnic. Dupăopt ani, sultanul Murad al II-lea o cucereşte fărăluptă, iar îndatădupăaceea, sătenii întăresc Cetatea, ridicând de-a lungul incintei interioare cămări pentru provizii pe trei niveluri.
în secolul al XVI-lea, ţăranii au înconjurat Cetatea cu un al doilea zid inelar de apărare întărit cu o barbacanăşi Turnul Porţii şi au înălţat Donjonul Siegfried la 20 m, pentru a asigura bătaia puştilor dincolo de zidul exterior.
Capela din incintăconstădintr-o salădreptunghiularăşi o absidăsemicircularăspre răsărit, separatăprintr-un arc triumfal. Portalul de pe latura de apus, sculptat în gresie, are un ancadrament ce aparţine stilului gotic târziu, o imitaţie a profilului similar de pe portalului sudic al Bisericii Parohiale Evanghelice din Sebeş.
din incintăconstădintr-o salădreptunghiularăşi o absidăsemicircularăspre răsărit, separatăprintr-un arc triumfal. Portalul de pe latura de apus, sculptat în gresie, are un ancadrament ce aparţine stilului gotic târziu, o imitaţie a profilului similar de pe portalului sudic al Bisericii Parohiale Evanghelice din Sebeş.în urma lucrărilor de restaurare din anii 1961-1964, Cetatea a fost declaratămonument de arhitectură.
este situatăpe un promontoriu înconjurat de un pârâu, într-o margine a satului. în cea de a doua jumătate a secolului al XIII-lea, când s-a construit turnul - locuinţă, s-a realizat şi o clădire dreptunghiularădestinatăslugilor, peste care, ulterior, s-a amenajat capela. este cea de a doua atracţie a . Acesta are intrarea pe sub o boltăcilindricăprevăzutăcu hersă(grătar masiv ce era coborâtăfulgerător asupra asediatorilor). din incintăconstădintr-o salădreptunghiularăşi o absidăsemicircularăspre răsărit, separatăprintr-un arc triumfal. Portalul de pe latura de apus, sculptat în gresie, are un ancadrament ce aparţine stilului gotic târziu, o imitaţie a profilului similar de pe portalului sudic al Bisericii Parohiale Evanghelice din Sebeş.