CISNĂDIE
Atracţii cultural-turistice
Biserica Fortificată(sec. XIII-XV)
Date geografice şi administrative
Oraş situat în partea de sud a judeţului Sibiu, Cisnădie (Heltau) se întinde la poalele Muntelui Măgura, într-o zonăpitorească, presăratăcu pajişti, terenuri agricole şi păduri. Teritoriul său este amplasat la altitudini cuprinse între 440 şi 520 m.
Cisnădie se aflăla numai 15 km de Sibiu, accesul făcându-se pe E81 şi apoi pe o şosea judeţeană. Oraşul are o populaţie de 17.484 locuitori (1995).
se aflăla numai 15 km de Sibiu, accesul făcându-se pe E81 şi apoi pe o şosea judeţeană. Oraşul are o populaţie de 17.484 locuitori (1995).
Cadru istoric şi cultural
în arealul oraşului au fost descoperite urmele unei aşezări din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului, ce aparţin Culturii Coţofeni (2500-1800 î.Hr.), specificăperioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului, precum şi un tezaur alcătuit din 502 monede greceşti din bronz.
Localitatea a fost întemeiatăde coloniştii saşi la mijlocul secolului al XII-lea, sub numele de Rivetel.. Aceasta a fost menţionatădocumentar pentru prima oarăîn 1204 (într-un document emis de regele Emeric al Ungariei), iar în 1323 a căpătat statutul de civitas. Ca şi majoritatea localităţilor din zona Sibiului, Cisnădie a fost devastatăde tătari în 1241 şi distrusăparţial de invazia otomanădin 1493.
începutul breslelor dateazădin 1457, când se organizeazăcea a făuritorilor de seceri şi coase, vândute şi dincolo de hotarele Transilvaniei. Aceasta va fi urmatăcurând de şelari, olari, curelari şi în special de puternica breaslăa postăvarilor, a căror activitate a constituit, multăvreme, principala activitate a locuitorilor oraşului. De altfel la Cisnădie s-a înfiinţat prima şcoalătextilădin Transilvania (1888), iar pânăîn 1918 au funcţionat aici 24 de fabrici de textile. Pentru oraş a rămas reprezentativăramura textilă(stofe de lână, covoare pluşate, ţesături de mătase) pânăîn ziua de azi.
în 1494 Cisnădie a primit dreptul de a ţine târg anual, iar din 1500, douătârguri pe an. In 1806, Cisnădie a căpătat din partea împăratului austriac Francisc vechiul drept de a avea bâlci. In 1817, împăratul Francisc împreunăcu soţia vizita aceastălocalitate şi se arăta impresionat de bogăţia şi calitatea postavului pe care îl producea. în 1948, Cisnădie a fost declarat oraş.
Atracţii cultural-turistice
Ca urmare a îndelungatei sale existenţe şi a unei vieţi urbane timpurii, aspectul edilitar de astăzi al localităţii prezintăcâteva caracteristici aparte. Interes deosebit prezintăoraşul vechi, cu străduţe înguste şi întortocheate, care se întâlnesc toate în piaţa centrală. Casele din Cisnădie au fost construite dupăanul 1800 şi între anii 1900-1940, în stil gotic specific caselor ţărăneşti săseşti din Transilvania. Cele mai vechi (ridicate înainte de 1900), au un front îngust la stradă- latura micăa clădirii - şi o orientare vestică. Casele prezintădouăsau mai multe ferestre la stradă, acoperiş în douăape, cu lucarne în formăde ochi de pisică. Intrarea în casăse face pe latura mare, prin curte (intrări cu o arcadă).
în centrul oraşului se aflăBiserica fortificată, cu ziduri puternice, ridicate de localnici în urma năvălirilor tătare şi mai ales a celor turceşti. Aceasta reprezintăuna dintre cele mai valoroase realizări ale arhitecturii defensive din zona Sibiului, alături de vechile biserici de la Cisnădioara, Turnişor şi Guşteriţa.
Biserica Evanghelicăa fost construităîn perioada 1192-1300, în stil romanic; a fost transformatăîn stil gotic în secolul al XV-lea. In secolele XV-XVI, a fost fortificată, fiind înconjuratăde o centurăde ziduri şi străjuităde numeroase turnuri de apărare. Biserica Evanghelică din Cisnădie are trei nave largi. Deasupra părţii de vest a navei centrale se înalţăcele şapte niveluri ale unui turn-clopotniţămasiv, înalt de 32,5 m. Nava centralăse continuăspre est într-un cor pătrat cu boltăîn cruce, fărănervuri. Corul se închide cu o absidăsemicirculară, acoperităcu un sfert de sferăşi cu un acoperiş în formăde semicon, ce formeazăun alt turn cu patru niveluri. Celelalte douăturnuri de flancare ale Bisericii se ridicădeasupra zonei centrale a celor douănave laterale.
a fost construităîn perioada 1192-1300, în stil romanic; a fost transformatăîn stil gotic în secolul al XV-lea. In secolele XV-XVI, a fost fortificată, fiind înconjuratăde o centurăde ziduri şi străjuităde numeroase turnuri de apărare. din are trei nave largi. Deasupra părţii de vest a navei centrale se înalţăcele şapte niveluri ale unui turn-clopotniţămasiv, înalt de 32,5 m. Nava centralăse continuăspre est într-un cor pătrat cu boltăîn cruce, fărănervuri. Corul se închide cu o absidăsemicirculară, acoperităcu un sfert de sferăşi cu un acoperiş în formăde semicon, ce formeazăun alt turn cu patru niveluri. Celelalte douăturnuri de flancare ale se ridicădeasupra zonei centrale a celor douănave laterale.Odatăcu operaţia de fortificare a bisericii, portalurile laterale au fost transformate în stil gotic. Doar portalul principal din partea apuseanăa turnului şi-a păstrat forma iniţială, realizatăîn stil romanic.
Odatăcu turnurile de apărare construite direct pe corpul bazilicii în jurul anului 1500, au fost înălţate şi curtinele din piatrăşi cărămidăale dublei incinte. Cele douăinele de ziduri din jurul bisericii au un plan de formăovală. Acestea cuprindeau între ele un şanţ adânc, umplut cu apă, peste care, la intrările dinspre nord şi vest, se lăsau poduri mobile. în secolele XVIII-XIX, şanţul de apăa fost astupat, construindu-se, în partea de nord, prin ridicarea unor pereţi despărţitori între zidul interior (mai înalt) şi cel exterior (mai coborât) al cetăţii, mici încăperi, cu uşi şi ferestre în afară. împrejurul incintei interioare, înaltăde 6 m, existăun coridor de apărare acoperit, susţinut de arcade de 4 m înălţime. Cel mai vechi din cele şapte turnuri de apărare este cel din sud-vestul Bisericii fortificate. Acesta este poligonal şi servea odinioarădrept capelă, precum şi drept turn de poartă. Era şi este încăsupranumit Turnul slăninii. Cele şapte turnuri de apărare sunt amplasate în locurile în care s-a considerat căturnurile Bisericii nu sunt suficient apărate. Astfel, în sud-vest se aflăTurnul predicatorului, utilizat drept locuinţăa preotului în timpul asediilor. în nord-est, Turnul de poartă, Turnul şcolii şi Turnul făurarilor de seceri formau un corp compact de apărare. în 1910, Turnul de poartă, şubrezit de vreme, a fost demolat, iar în încăperile restaurate ale celor trei turnuri s-a amplasat, începând din 1911, un Muzeu Etnografic săsesc.
în anul 1911, lângăgura canalului şanţului de apăcare trecea prin pivniţă, s-a descoperit intrarea într-un Osuar. Aceastăîncăpere este circulară, are boltăsemicilindricăşi este umplutăpânăla jumătate de cranii şi oase de mărimi neobişnuite, depozitate aici dupăce curtea Bisericii a încetat sămai fie folositădrept spaţiu de înhumare. Sub aceste oase s-a descoperit o Cruce de procesiune din lemn, îmbrăcatăîn plăci subţiri de aramă, cu braţe trilobate la capete şi împodobităcu pietre albastre şi pandantive. Crucea dateazădin secolele XII-XIII şi este consideratăastăzi relicva Bisericii. Merităamintite de asemenea piatra funerarăa preotului Johannes Hutter (sculptatăde meşterul Elias Nicolai) şi cea a preotesei Sara Schunn (secolul al XVII-lea), un fragment de grup statuar realizat în lemn policrom, precum şi o veche cristelniţădin piatrăce dateazădin secolul al XV-lea.
Biserica fortificatădin Cisnădie păstreazăfragmente de picturi murale de la sfârşitul secolului al XV-lea. Din nefericire, la Cisnădie s-a conservat doar pictura din nişa centrală, care reprezintăun nimb crucifer realizat în linii negre pe fond galben, fapt ce dovedeşte căşi pereţii exteriori au fost cândva împodobiţi cu fresce. în 1909, pe peretele de nord al corului Bisericii, au fost descoperite douăfresce mari, care, din păcate, au fost acoperite în mare parte cu var, fiind cunoscute mai cu seamădatoritădescrierilor mai vechi. Se ştie căacestea au constat în scene de mici dimensiuni ce ilustrau ciclul cristologic, stilul lor fiind înrudit cu cel de la Hărman. Partea inferioarăa altarului poliptic al acestei Biserici, realizatăîn 1525 de Vicentius Cibiniensis şi înfăţişând Apariţia lui Iisus, se aflăla Muzeul Brukenthal din Sibiu. Aceasta reprezintăcea mai preţioasăpiesăde picturătransilvăneanădin veacul al XVI-lea.
din păstreazăfragmente de picturi murale de la sfârşitul secolului al XV-lea. Din nefericire, la s-a conservat doar pictura din nişa centrală, care reprezintăun nimb crucifer realizat în linii negre pe fond galben, fapt ce dovedeşte căşi pereţii exteriori au fost cândva împodobiţi cu fresce. în 1909, pe peretele de nord al corului , au fost descoperite douăfresce mari, care, din păcate, au fost acoperite în mare parte cu var, fiind cunoscute mai cu seamădatoritădescrierilor mai vechi. Se ştie căacestea au constat în scene de mici dimensiuni ce ilustrau ciclul cristologic, stilul lor fiind înrudit cu cel de la Hărman. Partea inferioarăa altarului poliptic al acestei , realizatăîn 1525 de şi înfăţişând , se aflăla Muzeul Brukenthal din Sibiu. Aceasta reprezintăcea mai preţioasăpiesăde picturătransilvăneanădin veacul al XVI-lea.Biblioteca Parohialăcuprinde volume rare, tipărite începând cu secolul al XVI-lea. De o valoare de patrimoniu excepţionalăeste un manuscris pe pergament de la 1350-1360 - Codex Heltensis Saeculi XIV (Codicele Cisnădiei din secolul XIV).
cuprinde volume rare, tipărite începând cu secolul al XVI-lea. De o valoare de patrimoniu excepţionalăeste un manuscris pe pergament de la 1350-1360 - (Codicele din secolul XIV).Muzeul textil din Cisnădie conţine piese legate de istoria ţesutului şi o colecţie de cărţi vechi de valoare (secolele XVI-XVII).
din conţine piese legate de istoria ţesutului şi o colecţie de cărţi vechi de valoare (secolele XVI-XVII). se aflăla numai 15 km de Sibiu, accesul făcându-se pe E81 şi apoi pe o şosea judeţeană. Oraşul are o populaţie de 17.484 locuitori (1995). a fost construităîn perioada 1192-1300, în stil romanic; a fost transformatăîn stil gotic în secolul al XV-lea. In secolele XV-XVI, a fost fortificată, fiind înconjuratăde o centurăde ziduri şi străjuităde numeroase turnuri de apărare. din are trei nave largi. Deasupra părţii de vest a navei centrale se înalţăcele şapte niveluri ale unui turn-clopotniţămasiv, înalt de 32,5 m. Nava centralăse continuăspre est într-un cor pătrat cu boltăîn cruce, fărănervuri. Corul se închide cu o absidăsemicirculară, acoperităcu un sfert de sferăşi cu un acoperiş în formăde semicon, ce formeazăun alt turn cu patru niveluri. Celelalte douăturnuri de flancare ale se ridicădeasupra zonei centrale a celor douănave laterale. din păstreazăfragmente de picturi murale de la sfârşitul secolului al XV-lea. Din nefericire, la s-a conservat doar pictura din nişa centrală, care reprezintăun nimb crucifer realizat în linii negre pe fond galben, fapt ce dovedeşte căşi pereţii exteriori au fost cândva împodobiţi cu fresce. în 1909, pe peretele de nord al corului , au fost descoperite douăfresce mari, care, din păcate, au fost acoperite în mare parte cu var, fiind cunoscute mai cu seamădatoritădescrierilor mai vechi. Se ştie căacestea au constat în scene de mici dimensiuni ce ilustrau ciclul cristologic, stilul lor fiind înrudit cu cel de la Hărman. Partea inferioarăa altarului poliptic al acestei , realizatăîn 1525 de şi înfăţişând , se aflăla Muzeul Brukenthal din Sibiu. Aceasta reprezintăcea mai preţioasăpiesăde picturătransilvăneanădin veacul al XVI-lea. cuprinde volume rare, tipărite începând cu secolul al XVI-lea. De o valoare de patrimoniu excepţionalăeste un manuscris pe pergament de la 1350-1360 - (Codicele din secolul XIV). din conţine piese legate de istoria ţesutului şi o colecţie de cărţi vechi de valoare (secolele XVI-XVII).