Codlea
Home > Locuri > Transilvania > Cetati si biserici fortificate > Codlea
Codlea
CODLEA
Al doilea oraş al Ţării Bârsei dupăBraşov, Codlea este amplasat la poalele Măgurii Codlei (1292 m), în partea de vest a Depresiunii Braşov. Localitatea, ce se desfăşoarăîntre altitudinea de 545 m şi cea de 620 m, se aflăsituatăla numai 14 km de Braşov pe DN1/E64. De Făgăraş o despart 52 km pe DN1/E64, iar de Sibiu 115 km, pe acelaşi drum.
Astăzi, localitatea Codlea, denumităşi Oraşul Florilor datorităserelor întinse pe zeci de mii de metri pătraţi, are 24.370 de locuitori (1 iulie 1995).
în anul 1540 s-au deschis primele şcoli săseşti, iar în 1800, prima şcoalăîn limba română. în Codlea existătrei licee, iar activitatea culturalăse desfăşoarăla casa de culturăşi la bibliotecă.
Istoria localităţii începe din 1211, odatăcu sosirea cavalerilor teutoni, colonizaţi aici de către coroana ungarăpentru a apăra graniţa de sud-est a Transilvaniei. Pe versantul nordic al Măgurii Codlei, aceştia au construit Cetatea Neagră (1211-1225), dărâmatăîn urma invaziei tătare din 1335.
Codlea este menţionat ca târg în Evul Mediu (1265).
este menţionat ca târg în Evul Mediu (1265).O a doua Cetate, păstratăpânăazi, a fost ridicatăde meşterii diferitelor bresle din localitate începând cu anul 1432. Aceasta înconjoarăcu fortificaţii biserica din veacul al XIII-lea, din a cărei construcţie se mai păstreazădoar partea de jos a zidului apusean, cu un splendid portal romanic.
Biserica evanghelică, iniţial ridicatăîn stil romanic, dar refăcutăîn stil gotic dupăanul 1500, a fost reconstruitădupăincendiile din 1685 şi respectiv 1701. Unicitatea acestui monument istoric şi arhitectonic constăîn faptul căeste lipsit de turn.
, iniţial ridicatăîn stil romanic, dar refăcutăîn stil gotic dupăanul 1500, a fost reconstruitădupăincendiile din 1685 şi respectiv 1701. Unicitatea acestui monument istoric şi arhitectonic constăîn faptul căeste lipsit de turn.Aparţinând familiei de fortificaţii tipice pentru Ţara Bârsei, Cetatea Codlea are un plan oval de dispunere a curtinelor în jurul bisericii, care e lipsităde amenajări defensive proprii. Incinta este dezvoltatăpe locul vechii cetăţi de pământ, ca la Prejmer, Hărman şi Ghimbav. Zidurile sale au o grosime de 2 m şi o înălţime de 8 m, fiind întărite cu patru turnuri prismatice, dintre care Turnul Dogarilor şi Turnul Ţesătorilor se păstreazăpânăastăzi în forma lor originară. Acestea au o singurăpantăde scurgere spre interiorul incintei, iar marginile de sus sunt crenelate.
Zidurile interioare cuprind cămări dispuse pe doua sau trei niveluri, unde se păstrau proviziile satului pe timp de pace, sau se adăpostea populaţia în timpul asediilor. Aici a poposit în anul 1599 Mihai Viteazu, în drumul său spre Şelimbăr.
este menţionat ca târg în Evul Mediu (1265)., iniţial ridicatăîn stil romanic, dar refăcutăîn stil gotic dupăanul 1500, a fost reconstruitădupăincendiile din 1685 şi respectiv 1701. Unicitatea acestui monument istoric şi arhitectonic constăîn faptul căeste lipsit de turn.