RâŞNOV
Râşnov, oraş din judeţul Braşov, este situat în sud-vestul Depresiunii Braşov, pe râul Ghimbăşel, la 14 km sud-vest de municipiul Braşov. Altitudinea maximăîn zonăeste de 650 m.
Oraşul are o populaţie de 16.496 locuitori (1997).
Localitatea are o istorie străveche, fiind situatăla poalele Muntelui Postăvarul, la o importantărăscruce de drumuri comerciale ce legau Braşovul de Câmpulung şi Târgovişte din Ţara Românească, de Predeal prin Pârâul Rece şi de Zărneşti şi Făgăraş prin Poiana Mărului. în urma săpăturilor arheologice, în perimetrul oraşului au fost descoperite urmele unei aşezări geto-dace şi ale unui castru roman (Cumidava) de mari dimensiuni (114 x 110 m). Acesta a fost construit în secolul al II-lea d.H. şi refăcut în secolul al III-lea. Descoperirile arheologice din lunca râului Bârsa (ceramică, monede, inscripţii) atestăcontinuitatea populaţiei dacice în epoca romană.
Localitatea apare menţionatădocumentar pentru prima datăîn 1331 (Rosnou), când este menţionatăca târg în care trăiau ţărani liberi şi meşteşugari organizaţi în bresle, apoi în 1343 (Rosnov) şi, mai târziu, în 1388 (Villa Rosarum).
Făcând parte din ansamblul cetăţilor fortificate săseşti, cea din Râşnov este o fortificaţie de culme, cea mai reprezentativăde acest gen din ţară. Cetatea Râşnov este amplasatăpe un deal abrupt, parţial împădurit, care dominăoraşul de la 150 m altitudine. Este accesibilănumai dinspre răsărit. Construitădin piatrăamestecatăcu cărămidăşi ridicatăîn mai multe etape începând din secolul al XIV-lea (în 1335 este menţionatăîn legăturăcu invazia tătarăîn Ţara Bârsei) şi terminând cu secolul al XVII-lea, cetatea are douăincinte. Cea de jos, înconjuratăde ziduri, azi în ruină, are o formăpoligonalăneregulată, impusăde relief. Cu un turn dreptunghiular, pe unde se făcea intrarea în cetate spre răsărit, reprezintăpartea cea mai veche a cetăţii şi are dimensiuni maxime de cca 120 x 100 m. Incinta de sus, înconjuratăde ziduri înalte de 5 m, care datoritădenivelărilor terenului par inegale ca înălţime, reprezintăcetatea propriu-zisă. Aceasta are o lungime de circa 100 m şi o lăţime cuprinsăîntre 20 şi 70 m. Intrarea se face printr-un bastion semicircular de avanpost puternic fortificat, având numeroase guri de păcurăşi guri de tragere, precum şi un drum de strajăpentru apărători.
Rolul de apărare al cetăţii era asigurat de o punte ridicătoare, douăherse, opt bastioane (cu fundaţiile aflate pe pantele abrupte ale stâncilor).
în interiorul incintei de sus, sau pe conturul zidurilor, s-au păstrat pânăastăzi numeroase încăperi ale comunităţii săteşti care se refugia aici în timp de asediu. Ele poartădenumirea destinaţiei ce le era datăîn acele vremuri - casa şcolii, a preotului, a slăninii. Fântâna din interiorul cetăţii are o adâncime exceptională98 de metri.
Biserica din interiorul cetăţii (azi bisericăevanghelică) a fost ridicatăîn secolele XIII-XV în stil gotic. Picturile murale interioare prezintăinfluenţe renascentiste şi au fost realizate în anul 1500. Capela din interiorul cetăţii, astăzi în ruine, a fost realizatăîn 1650.
din interiorul cetăţii (azi bisericăevanghelică) a fost ridicatăîn secolele XIII-XV în stil gotic. Picturile murale interioare prezintăinfluenţe renascentiste şi au fost realizate în anul 1500. din interiorul cetăţii, astăzi în ruine, a fost realizatăîn 1650.Turistul ajuns în Râşnov poate vizita de asemenea Biserica ortodoxă cu hramul "Sfântul Nicolae", ridicatăde domnitorul Ţării Româneşti Dan I în 1384. Aceasta reprezintăprima ctitorie a Basarabilor (familie domnitoare din Ţara Românească) în Transilvania. Restauratăde Mihai Viteazul în anul 1600 şi extinsăîn 1770, biserica păstreazăpicturi murale interioare executate de Mişu Popp în 1864.
, oraş din judeţul Braşov, este situat în sud-vestul Depresiunii Braşov, pe râul Ghimbăşel, la 14 km sud-vest de municipiul Braşov. Altitudinea maximăîn zonăeste de 650 m.din interiorul cetăţii (azi bisericăevanghelică) a fost ridicatăîn secolele XIII-XV în stil gotic. Picturile murale interioare prezintăinfluenţe renascentiste şi au fost realizate în anul 1500. din interiorul cetăţii, astăzi în ruine, a fost realizatăîn 1650.